Cu câteva săptămâni în urmă, familia mea și cu mine am avut ocazia să mergem într-o sesiune de exerciții spirituale ignațiene de opt zile, într-un sat mic de munte din România. Această experiență de retragere, de reculegere, de chemare – „veniţi voi înşivă de o parte, în loc pustiu, şi odihniţi-vă puţin” (Marcu, 6:31) – departe de tehnologia contemporană, confortul excesiv și zgomotul urban a fost reconfortantă.
Inspirate din cărțile „Exercițiile spirituale” ale Sfântului Ignațiu de Loyola și „Chemarea iubirii” a lui Anthony de Mello, aceste exerciții au fost un memento, o reamintire a cât de mult trăim în „podul” nostru (adică în capul nostru) și cât de benefic ne-ar fi să coborâm înapoi în viață, realitate care are loc adesea peste tot în jurul nostru și care deseori trece chiar pe lângă noi, în timp ce noi suntem preocupați de alte treburi.
Astfel, roadele acesui timp, pe care aș dori să le împărtășesc sunt câteva exerciții spirituale simple, dar semnificative, care să contribuie la creșterea calității vieții voastre zilnice.
1. Exercițiu de recunoștință.
Un creștin bun este un creștin recunoscător. Zilnic nenumărate daruri se revarsă asupra noastră ca o ploaie de vară. Gândiți-vă doar la lucrurile zilnice pe care le luăm de bune, fiindcă „ni se cuvin”: aerul pe care îl respirăm; apa proaspătă de băut, spălat, scăldat (caldă, rece sau medie); mâncare de o diversitate enormă; un loc numit acasă (care probabil este cald în timpul iernii și răcoros vara); haine de purtat (probabil mai mult de un singur fel); oameni dragi (familie, prieteni, colaboratori, vecini); un corp care vă poate duce în diverse locuri; o minte care poate prelucra zilnic milioane de informații și multe, multe altele.
Ia în considerare: Care sunt lucrurile / persoanele / experiențele / evenimentele pentru care sunt cel mai recunoscător în viața mea?
2. Exercițiu de conștientizare.
Ești conștient că respiri? Poți auzi cuvintele pe care le citești? Ce zici de simfonia zgomotelor care sunt în jurul tău? Poți simți aerul din cameră, temperatura, parfumul? Poți simți cum hainele îți ating pielea? Ce emoții trăiești chiar acum? A fi reconectat la simțurile noastre poate fi un lucru puternic și un mod minunat de a coborî din mintea noastră înapoi în corpul noastru.
Ia un moment și gândește-te: Ce văd, aud, miros, ating, gust, simt chiar acum?
3. Exercițiul trăirii clipei prezente.
Trăim cea mai mare parte a vieții noastre împărțiți între trecutul nostru nerezolvat sau preocupați de viitorul încă nedezvăluit. A trăi conștient înseamnă a trăi în clipa prezentă – aici și acum. Doar aici există fericirea, pentru că momentul prezent este singurul lucru pe care îl avem. Chiar aici, chiar acum. Astfel Împărăția lui Dumnezeu poate fi la îndemână.
Ia în considerare: Ce obiect (e) sau cuvânt (cuvinte) aș putea folosi pentru a mă readuce în momentul de acum?
4. Exercițiul conștientizării prezenței lui Dumnezeu.
Dumnezeu este infinit în iubire, amploare și expresie chiar acolo unde ești – fie că ești sănătos sau bolnav, vesel sau amărât, cu sau fără loc de muncă, cu familie sau singur, păcătos sau sfânt. Deci, independent de circumstanțele mele sau de cum mă simt, Dumnezeu este prezent, iubindu-mă activ și necondiționat așa cum sunt în fiecare moment al zilei.
Gândește-te: Ce experiențe am simțit în trecut care îmi pot reaminti de prezența iubitoare a lui Dumnezeu?
În concluzie: noi nu vedem lumea așa cum este ea, ci așa cum suntem noi. Schimbarea exterioară sau schimbarea realității noastre poate veni doar după ce a avut loc schimbarea interioară. Transformarea vine doar atunci când suntem recunoscători, ancorați în prezent, conștienți de prezența necondiționată și iubitoare a lui Dumnezeu. Cred că acesta este un mod destul de bun de a-L coborî pe Dumnezeu din „pod” în viața noastră. Tu ce crezi?
Traducere din engleză realizată de Viorel Bădiceanu / Raul Botha